Programează-te

Fractura de gleznă: recuperare după imobilizare sau operație

Ai scăpat de gips sau de gheata ortopedică, dar glezna e umflată spre seară, se îndoaie greu, iar pe scări cobori cu teamă, treaptă cu treaptă. Mulți pacienți șchiopătează și după ce radiografia arată osul vindecat, pentru că gamba a slăbit, glezna a înțepenit, iar ei nu mai au încredere să se sprijine pe picior.

Recuperarea tratează urmările fracturii și îți redă funcția gleznei, astfel încât să mergi din nou normal, fără cârje, să urci și să cobori scările, să stai în picioare la muncă și, mai târziu, să alergi sau să faci sport. Când poți călca pe picior depinde de fractură, de stabilitatea ei și de tratament, de aceea programul de recuperare progresează în limitele stabilite de ortoped.

20 de minute de lectură

Dr. Cosmin Ciocîrlan, kinetoterapeut, la Home Kineto
Dr. Cosmin CiocîrlanKinetoterapeut · Doctor în Știința sportului și motricității speciale

Pe scurt

  • Respirația grea bruscă, durerea în piept, gamba umflată, caldă și dureroasă sau durerea care crește sub gips înseamnă 112 sau camera de gardă, fără amânare.
  • Momentul în care calci pe picior îl stabilește ortopedul: la unele fracturi stabile, trei săptămâni de gips sau orteză au fost suficiente, iar după unele operații sprijinul a început de la două săptămâni.
  • Din prima zi ții piciorul ridicat, miști degetele și genunchiul și folosești cârjele exact cum ți s-a arătat.
  • Mulți pacienți merg bine în câteva luni, dar forța gambei revine mai încet, iar funcția se îmbunătățește până la un an.
  • Dacă șchiopătezi după ce osul s-a vindecat, cauza ține de obicei de gamba slabă, de glezna rigidă sau de frica de sprijin, iar toate se tratează în programul de recuperare.

Când mergi la medic

Durerea și umflătura sunt așteptate în primele săptămâni. Câteva semne, însă, cer medicul.

Urgență, fără amânare

Sună la 112 sau mergi la camera de gardă dacă apare oricare dintre semnele de mai jos:

  • respirație grea apărută brusc, durere în piept sau tuse cu sânge;
  • gambă umflată, caldă și dureroasă, mai ales pe o singură parte;
  • durere care crește sub gips, deși ții piciorul ridicat și ai luat medicația;
  • degete reci, palide, vineții sau amorțite;
  • după operație, febră, cu plaga roșie, umflată sau cu scurgeri.

Respirația grea și gamba umflată și caldă pot însemna un cheag de sânge în venele gambei sau în plămâni, un risc real după fracturile piciorului, mai ales cât stai imobilizat. Durerea care crește sub gips și degetele reci pot semnala un gips prea strâns sau o creștere a presiunii în mușchii gambei. Toate cer intervenție rapidă.

Consultație promptă, în câteva zile

  • bășici sau răni sub gips, pe care le simți ca o arsură;
  • durere arzătoare, disproporționată, cu schimbări ale culorii pielii;
  • amorțeală pe fața de sus a piciorului, care nu trece;
  • nu poți călca pe picior deși ți s-a permis sprijinul.

Durerea arzătoare, cu piele lucioasă, rece sau vineție și umflare, poate indica sindromul dureros regional complex. Amorțeala poate ține de iritarea unui nerv din zona operației. În ambele situații ai nevoie de evaluare medicală, nu doar de mai multe exerciții.

Evaluare programată

Dacă fractura evoluează normal și ai indicațiile ortopedului, poți programa recuperarea. Adu biletele, radiografiile și protocolul operator, dacă ai fost operat.

Cât durează și ce se schimbă

Durata depinde de fractură, de tratament, de vârstă și de sprijinul permis. Reperele de mai jos sunt orientative, iar ortopedul le stabilește pentru cazul tău.

EtapaReper orientativCe urmărești
ProtecțiaPrimele săptămâniUmflătură, degete, genunchi, cârje
Sprijinul și mobilitateaSăptămânile de dupăCălcat progresiv, gleznă mobilă
Forța și mersulCâteva luniMers normal, scări, forța gambei
Activitățile solicitantePână la un anAlergare, sport, teren denivelat

La fracturile stabile ale maleolei externe, un studiu randomizat pe 247 de pacienți a găsit că trei săptămâni de gips sau de orteză au dat, la un an, rezultate cel puțin la fel de bune ca șase săptămâni de gips. După operație, sprijinul timpuriu, de la două săptămâni, a fost sigur într-un studiu mare, la pacienții la care chirurgul l-a considerat potrivit.

Glezna rămâne adesea umflată spre seară luni la rând după fractură, iar forța gambei revine mai încet decât mersul. Mulți pacienți merg bine în câteva luni, dar alergarea și sporturile cu sărituri cer mai mult timp. Funcția continuă să se îmbunătățească până la un an.

Ce poți face din prima zi

Cât stai în gips sau în gheata ortopedică, câteva lucruri depind de tine și îți pregătesc mersul de după:

  • în primele zile ține piciorul ridicat deasupra nivelului inimii, pe perne, cât mai mult timp;
  • mișcă des degetele de la picior, de mai multe ori pe oră;
  • încordează mușchii coapsei și mișcă genunchiul și șoldul, ca să nu slăbească;
  • folosește cârjele exact cum ți s-a arătat și calcă doar cât îți permite ortopedul;
  • dacă medicul ți-a prescris tratament pentru prevenirea cheagurilor, ia-l până la capăt;
  • păstrează gipsul uscat și nu introduce obiecte sub el.

În primele săptămâni contează mult să ții umflătura sub control. Piciorul ținut jos ore întregi se umflă, doare mai tare și înțepenește. Un ritm bun e să faci plimbări scurte prin casă, urmate de repaus cu piciorul ridicat.

Regula reacției de a doua zi

Un disconfort apărut în timpul exercițiului, care trece până seara, e acceptabil. Dacă a doua zi dimineața glezna e mai dureroasă sau mai umflată decât în ziua precedentă, faci doar jumătate din repetări și crești din nou treptat. Regula se aplică efortului. Gamba umflată și caldă, durerea care crește sub gips și respirația grea nu se rezolvă prin mai puține repetări: pentru ele mergi la Urgențe.

Exerciții, pentru cine sunt potrivite

Exercițiile de mai jos urmează etapele obișnuite ale recuperării. Începi fiecare exercițiu doar cu acordul ortopedului, care ține cont de tipul fracturii, de tratament și de sprijinul permis.

Când sunt potrivite exercițiile

  • Verifică excluderile. Dacă ai un semn de urgență, nu lucrezi singur acasă.
  • Verifică indicațiile ortopedului: cât ai voie să calci și ce mișcări ai voie să faci.
  • Fă o probă scurtă și urmărește cum reacționează glezna în următoarele 24 de ore.
Ce observi după probăCe înseamnăCe faci
Disconfort care trece până searaGlezna tolerează efortulContinui la fel
Umflătură mai mare a doua ziAi făcut prea multFaci jumătate din repetări și crești treptat
Durere care persistă zile la rândSemn care cere evaluareCeri o evaluare
Gambă caldă și umflatăSemne de alarmăMergi la Urgențe

Exercițiul 1: mișcarea gleznei, cu litere desenate în aer

Pentru cine: după scoaterea gipsului sau când ortopedul permite mișcarea, inclusiv cu gheata detașabilă scoasă pentru exerciții.

Cum faci: stai pe un scaun sau în pat, cu gamba sprijinită și glezna liberă. Desenează încet în aer, cu degetul mare de la picior, literele alfabetului, cât de mari poți.

Cât: alfabetul o dată, de trei–patru ori pe zi.

Adaptare: dacă literele sunt prea grele la început, faci doar mișcări în sus și în jos.

Ajută la: mobilitatea gleznei în toate direcțiile și scăderea umflăturii.

Oprește dacă apare o durere ascuțită în locul fracturii.

Exercițiul 2: genunchiul spre perete

Pentru cine: după ce ortopedul ți-a permis sprijinul complet.

Cum faci: stai cu fața la perete, cu piciorul operat în față. Du genunchiul spre perete, cu călcâiul lipit de podea. Când atingi ușor peretele, îndepărtezi piciorul cu un centimetru.

Cât: zece repetări, de două ori pe zi. Poți nota distanța de la degete la perete, ca să vezi progresul.

Adaptare: sprijină mâinile pe perete, pentru echilibru.

Ajută la: îndoirea gleznei, de care ai nevoie la mers, pe scări și când te ghemuiești.

Oprește dacă apare în fața gleznei o durere care nu cedează.

Exercițiul 3: ridicarea pe vârfuri

Pentru cine: când mergi fără cârje și glezna nu te mai doare când calci.

Cum faci: stai cu mâinile pe un blat, cu greutatea pe ambele picioare. Ridică-te încet pe vârfuri și coboară în trei secunde. Mai târziu, faci exercițiul pe un singur picior.

Cât: trei serii de zece, o zi da, una nu.

Adaptare: la început lucrezi pe ambele picioare, cu mai multă greutate pe cel sănătos.

Ajută la: forța gambei, care scade mult după imobilizare și îți schimbă mersul.

Oprește dacă glezna se umflă vizibil a doua zi.

Exercițiul 4: echilibrul pe un picior

Pentru cine: când poți sta fără durere pe piciorul operat.

Cum faci: stai lângă un blat, pe piciorul afectat, cu genunchiul ușor îndoit. Te ții de blat doar dacă pierzi echilibrul.

Cât: treizeci de secunde, de cinci ori, o dată pe zi.

Adaptare: ca să fie mai greu, închizi ochii sau stai pe o pernă; ca să fie mai ușor, ții o mână pe blat.

Ajută la: controlul gleznei pe teren denivelat și prevenirea căderilor.

Oprește dacă durerea crește sau simți că glezna e instabilă.

Tratament: ce arată studiile

La fracturile potrivite, studiile arată că imobilizarea poate fi mai scurtă, sprijinul poate începe mai devreme, iar exercițiile explicate clar se pot face în mare parte acasă. Ortopedul decide ce se aplică fracturii tale. Tabelul rezumă comparațiile.

Ce s-a comparatCe au arătat studiileLimita
Gips față de operație, la vârstniciFuncție asemănătoare la șase luniMai multe vindecări imperfecte cu gipsul
Trei față de șase săptămâni de gipsRezultat la fel de bun la un anDoar fracturi stabile
Sprijin la două față de șase săptămâniFuncție cel puțin la fel de bunăDoar după operație
Program supravegheat față de sfaturiFără beneficii în plusFracturi izolate, necomplicate

Pentru recuperare, recenzia Cochrane din 2024, pe 53 de studii și 4.489 de adulți, a găsit că sprijinul timpuriu nu crește numărul reoperațiilor și aduce un beneficiu mic, probabil fără importanță clinică. După operație, un suport detașabil, care permite exerciții, ar putea fi mai bun decât gipsul. Pentru programele de kinetoterapie, certitudinea dovezilor a fost foarte scăzută.

În studiul EXACT, pe 214 pacienți cu fractură izolată, un program supravegheat de exerciții și sfaturi nu a fost mai eficient decât sfaturile singure, la trei luni. Pentru cei cu fracturi complicate, cu mers dificil sau cu frică de mișcare, un program urmărit rămâne o opțiune rezonabilă. Procedurile pasive, cum ar fi curenții sau ultrasunetele, pot fi cel mult un adaos la exerciții.

Cât despre alegerea tratamentului, la adulții trecuți de șaizeci de ani, cu fractură instabilă, un studiu randomizat pe 620 de pacienți a comparat gipsul bine mulat, aplicat în sala de operație, cu operația. La șase luni, funcția gleznei a fost asemănătoare. Infecțiile și problemele de plagă au fost mai frecvente după operație, 10 față de 1 la sută, iar vindecarea în poziție imperfectă a fost mai frecventă după gips, 15 față de 3 la sută. Aproape unul din cinci pacienți tratați cu gips a avut nevoie ulterior de operație.

Pentru fracturile maleolei externe care păreau instabile doar la testul de stres, un studiu finlandez din 2026 a găsit că gipsul a dat, la doi ani, o funcție cel puțin la fel de bună ca operația, cu mai puține complicații. Studiul a fost mic, cu 126 de pacienți.

Cum arată o ședință și ce urmează după

Evaluarea are o ordine simplă, ca să pleci acasă știind exact ce ai de făcut:

  • discutăm ce fractură ai, cum a fost tratată, cât ai voie să calci și ce activități îți lipsesc;
  • citim biletele și radiografiile;
  • kinetoterapeutul îți măsoară mobilitatea, forța și echilibrul și se uită la felul în care mergi;
  • exersați împreună programul pentru acasă, pe care îl primești scris;
  • stabilim data reevaluării și ce ar trebui să poți face până atunci.

La reevaluări măsurăm lucruri concrete: distanța de la degete la perete, de câte ori te poți ridica pe vârf, cât stai pe un picior, cum mergi fără cârje și pe scări. După aceste rezultate schimbăm programul, iar ședințele le îndesim doar când evoluția o cere.

Renunți la cârje în pași: două cârje, apoi o cârjă ținută în mâna opusă piciorului operat, apoi fără sprijin. Treci la pasul următor când mersul arată bine cu sprijinul de până atunci, nu la o dată fixă.

Cabinetul și serviciile noastre sunt descrise pe pagina despre kinetoterapie în Popești-Leordeni.

De ce apare fractura și ce se poate rupe

Deciziile ortopedului se înțeleg mai ușor dacă știi cum e construită glezna: capătul de jos al tibiei, capătul de jos al peroneului și un os al piciorului, numit talus, prins între ele. Proeminențele pe care le simți de o parte și de alta a gleznei sunt maleolele. Cea mai frecventă cauză a fracturii e o răsucire a piciorului: un pas greșit pe bordură, o alunecare pe gheață, o aterizare greșită la sport.

Tipuri de fractură

  • fractura unei singure maleole, cel mai des cea externă, a peroneului;
  • fractura bimaleolară, a ambelor maleole;
  • fractura trimaleolară, care include și marginea din spate a tibiei;
  • leziunea ligamentelor dintre tibie și peroneu, numită sindesmoză, uneori fără o fractură mare.

Pentru tratament contează stabilitatea, adică dacă talusul rămâne centrat între maleole. O fractură stabilă se vindecă bine în gips sau în gheată. Una instabilă, în care talusul alunecă, cere de obicei operație sau un gips foarte bine mulat, urmărit atent.

De ce înțepenește glezna

În perioada de imobilizare, mușchii gambei slăbesc, capsula articulației se strânge, iar umflătura se organizează în țesuturi. Mersul cu cârje schimbă și el felul în care folosești piciorul. Toate acestea se recuperează, dar îți cer timp și exerciții făcute constant.

Ce situații trebuie deosebite

SituațiaCe o caracterizeazăCe urmează, de regulă
Entorsă de gleznăLigament întins, fără os ruptProtecție scurtă, apoi program de recuperare
Fractură stabilăO maleolă ruptă, talus centratGips sau gheată, câteva săptămâni
Fractură instabilăMai multe maleole sau talus deplasatAdesea operație
Fractură de pilon tibialAccident puternic, suprafața articulară zdrobităOperație, recuperare lungă

Entorsa și fractura se confundă ușor în primele ore. Articolul despre entorsa de gleznă explică regulile după care medicul decide dacă e nevoie de radiografie. Fracturile de pilon tibial sunt descrise în articolul despre fractura de tibie, iar principiile comune, în cel despre recuperarea după fractură.

O altă confuzie frecventă după o răsucire e fractura de la baza oaselor lungi ale piciorului, pe partea exterioară. Ea doare mai jos de gleznă, la marginea piciorului, și se tratează diferit.

Cauze și factori de influență

Ce nu poți schimba

  • tipul fracturii și stabilitatea ei;
  • vârsta și calitatea osului;
  • diabetul cu pierderea sensibilității la picior, care cere precauții suplimentare la sprijin.

Ce poți influența

  • ridicarea piciorului în primele săptămâni;
  • sprijinul exact cât e permis, nici mai mult, nici mai puțin;
  • constanța exercițiilor de acasă;
  • renunțarea la fumat, care poate încetini vindecarea osului și a plăgii;
  • la vârstnici, evaluarea osteoporozei după o fractură produsă printr-o cădere banală.

Frica de a călca e un factor adesea subestimat. Pacienții care se tem de sprijin mult după ce osul s-a vindecat șchiopătează mai mult timp. Îi ajută explicațiile clare și exercițiile în care cresc treptat greutatea pe picior.

Diagnostic și investigații

Radiografiile de control le cere ortopedul. La evaluarea pentru recuperare, kinetoterapeutul urmărește mobilitatea, forța și mersul.

Ce verificăm la evaluare

  • mobilitatea gleznei, măsurată și cu testul genunchiului spre perete;
  • umflătura, comparată cu glezna sănătoasă;
  • forța gambei, după numărul de ridicări pe vârf;
  • echilibrul pe un picior și mersul, inclusiv pe scări.

Când se cer investigații

  • radiografia, după accident și la controalele ortopedului;
  • uneori, radiografia cu stres, ca medicul să vadă dacă fractura e stabilă;
  • tomografia, la fracturile care intră în articulație sau la maleola posterioară;
  • ecografia venelor gambei, dacă medicul suspectează un cheag.

Cum citești un raport

Exemplul de mai jos e ipotetic, scris pentru explicație, și nu aparține niciunui pacient.

Ce scrie în raportCe înseamnă în practică
Fractură de maleolă externă tip Weber BPeroneul rupt la nivelul articulației
Fractură bimaleolarăAmbele maleole rupte; adesea instabilă
Osteosinteză cu placă și șuruburiOasele fixate prin operație
Șurub transsindesmoticTibia și peroneul ținute împreună

Viața de zi cu zi

Scările cu cârje

La urcare, piciorul sănătos urcă primul, apoi cârjele și piciorul operat. La coborâre, cârjele și piciorul operat coboară primele. Ține-te de balustradă, dacă există.

Dușul și îmbrăcatul

Cu gipsul, folosește o husă impermeabilă și un scaun în cabina de duș. Dimineața îți e mai ușor cu pantaloni largi și încălțăminte fără șiret pe piciorul sănătos.

Încălțămintea

După gips, glezna umflată intră greu în pantofi. În primele luni, alege încălțăminte sport, cu talpă stabilă și șiret larg.

Condusul

Când reiei condusul îți spune ortopedul. Contează mai ales dacă fractura e la piciorul drept: trebuie să poți frâna brusc, fără durere și fără ezitare.

Greșeli frecvente

  • Piciorul ținut jos ore întregi. Apar umflătura și durerea. Ține-l ridicat pe perne între plimbări.
  • Călcatul mai mult decât e permis. Fixarea se poate deplasa. Respectă sprijinul indicat de chirurg.
  • Călcatul mai puțin decât e permis, din frică. Rămâi cu mersul șchiopătat luni la rând. Crește treptat sprijinul, după explicațiile primite.
  • Ignorarea gambei umflate și calde. Un cheag poate rămâne nediagnosticat. Mergi la Urgențe.
  • Renunțarea la tratamentul anticoagulant prescris. Crește riscul de cheag. Du tratamentul la capăt.
  • Bazarea pe aparate. Pierzi timp. Exercițiile de mobilitate și forță aduc progresul.
  • Revenirea la alergare fără teste. Apar durerea și umflătura. Verifică întâi forța și echilibrul.

Prevenție și menținerea progresului

După fractura de gleznă, echilibrul rămâne adesea mai slab decât pe partea sănătoasă, chiar după ce mersul pare normal. Câteva minute de exerciții de echilibru pe zi, luni la rând, scad riscul unei noi căderi sau al unei entorse. Te mai ajută:

  • exercițiile de forță pentru gambă, câteva luni după încheierea programului;
  • exercițiile de echilibru, mai ales după cincizeci de ani, ca să previi căderile;
  • încălțămintea stabilă, cu talpă antiderapantă iarna;
  • evaluarea osteoporozei, după o fractură de fragilitate.

Întrebări frecvente

Se scot placa și șuruburile?

Nu întotdeauna. Chirurgul decide, după simptome.

Ce e sindesmoza?

E legătura dintre tibie și peroneu, deasupra gleznei. Se poate rupe odată cu fractura.

De ce trebuie să iau injecții?

Ca să previi cheagurile cât stai imobilizat. Decizia aparține medicului.

Rămân cu artroză?

Riscul există mai ales la fracturile care intră în articulație. Ortopedul îl discută cu tine.

Cum te ajută Home Kineto

La Home Kineto tratăm urmările fracturii de gleznă printr-un proces complet de recuperare, condus de specialiști, ca glezna să își recapete funcția, iar tu să revii la mersul normal, la muncă și, când ești pregătit, la alergare. Avem experiență în recuperarea persoanelor după fracturi de gleznă, tratate cu gips sau operate.

Începem cu o evaluare completă: citim biletele, radiografiile și protocolul operator, ținem cont de indicațiile chirurgului și de sprijinul permis, apoi măsurăm mobilitatea gleznei, forța gambei și echilibrul și analizăm felul în care mergi. Pe baza evaluării stabilim planul de tratament pe etape. Lucrezi în cabinet cu un kinetoterapeut experimentat, în ședințe de 60 de minute, cu maximum 2 pacienți în sală. Terapeutul îți corectează execuția și mersul la fiecare pas de renunțare la cârje, monitorizează evoluția și crește solicitarea doar în limitele de sprijin stabilite de ortoped, când glezna este pregătită pentru etapa următoare. Recuperarea supravegheată contează mai ales dacă fractura a fost complicată, dacă mergi greu sau dacă îți e teamă să calci pe picior. Te îndrumăm la fiecare pas și știi în orice moment unde ești în proces.

Consultația inițială costă 230 de lei, iar o ședință de kinetoterapie costă 130 de lei. Pachetele au 10 ședințe (1.200 de lei) sau 20 de ședințe (2.200 de lei). Consultația se achită separat. Numărul de ședințe depinde de afecțiune și de evoluția ta, iar pachetul potrivit îl alegem împreună după consultație. Orice serviciu suplimentar îți este explicat, împreună cu prețul lui, înainte de aplicare.

Dr. Cosmin Ciocîrlan, fondator Home Kineto

Dr. Cosmin Ciocîrlan

Doctor în știința sportului și motricității speciale
Fondator Home Kineto · Kinetoterapeut specializat în recuperare funcțională

Sunt Dr. Cosmin Ciocîrlan, specialist în kinetoterapie și fondator Home Kineto. Lucrez de peste 10 ani cu oameni care ajung la mine în momente dificile: durere, teamă, RMN-uri greu de înțeles, recomandări diferite și întrebarea firească: „ce fac mai departe?”

Metoda Home Kineto combină raționamentul clinic din kinetoterapie cu logica antrenamentului de performanță: evaluăm punctul de plecare, alegem exercițiile potrivite și creștem treptat capacitatea corpului. Scopul este să știi ce ai de făcut, de ce faci acel lucru și cum revii la mișcările importante pentru tine.

  • Doctor în știința sportului și motricității speciale
  • Licențiat și masterat în Kinetoterapie și motricitate specială
  • 10 ani alături de pacienți, în momentele cele mai dificile
  • Peste 78.000 de abonați au încredere în exercițiile Home Kineto
  • Exercițiile și materialele Home Kineto au fost vizionate de peste 6,9 milioane de ori

Ce spun pacienții

5,0Home Kineto are nota 5,0 pe Google, din peste 640 de recenzii.

roxana vladu

Recenzie care menționează o fractură de gleznă

Recomand cu incredere si caldura Home Kineto, echipa a dat dovada de profesionalism, empatie, implicare. Datorita acestei echipe recuperarea mea dupa operatia de fractura trimaleolara a fost intr-un timp foarte scurt.

Iulia Dusa

Recenzie despre recuperarea după o accidentare

Sesiunile de kineto si-au atins scopul, deja dupa primele vizite in cabinet m-am simtit mult mai bine, mi-am reluat antrenamentele la capacitate maxima, si am si depasit capacitatile anterioare accidentarii.

Fotografie profil Daniela

Daniela

Apreciere generală despre Home Kineto

Experienta mea cu Home Kineto a fost una foarte buna, personalul este prietenos, rabdator si profesionist. Mi-au explicat in detaliu procedurile si exercitiile pe care le-am facut pe parcursul sedintelor, exercitiile fiind variate si adaptate nevoilor mele, m-au ajutat sa imi ameliorez problema care m-a facut sa apelez la ei.

Autor: Dr. Cosmin Ciocîrlan, kinetoterapeutActualizare editorială: 14 octombrie 2026

Surse

  1. Lewis SR, Pritchard MW, Parker R și colab. Rehabilitation for ankle fractures in adults. Cochrane Database of Systematic Reviews, 2024;9(9):CD005595.
  2. Bretherton CP, Achten J, Jogarah V și colab. Early versus delayed weight-bearing following operatively treated ankle fracture (WAX): a non-inferiority, multicentre, randomised controlled trial. The Lancet, 2024;403(10446):2787–2797.
  3. Willett K, Keene DJ, Mistry D și colab. Close contact casting vs surgery for initial treatment of unstable ankle fractures in older adults: a randomized clinical trial. JAMA, 2016;316(14):1455–1463.
  4. Kortekangas T, Haapasalo H, Flinkkilä T și colab. Three week versus six week immobilisation for stable Weber B type ankle fractures: randomised, multicentre, non-inferiority clinical trial. BMJ, 2019;364:k5432.
  5. Kortekangas T, Lehtola R, Leskelä HV și colab. Cast immobilisation versus surgery for unstable lateral malleolus fractures (SUPER-FIN): randomised non-inferiority clinical trial. BMJ, 2026;392:e085295.
  6. Moseley AM, Beckenkamp PR, Haas M și colab. Rehabilitation after immobilization for ankle fracture: the EXACT randomized clinical trial. JAMA, 2015;314(13):1376–1385.