Dureri toracale și între omoplați: cauze și când e necesară evaluarea

• Durerea în piept, transpirațiile, greața, respirația grea apărută brusc sau o durere violentă „ca o sfâșiere” înseamnă apel la 112, fără să aștepți.
• Durerea care nu se schimbă deloc cu poziția sau cu mișcarea și te trezește noaptea în orice poziție cere un consult medical, nu exerciții.
• Repausul la pat înțepenește zona și mai mult. Pauzele scurte de pe scaun, rotațiile trunchiului și respirațiile adânci te ajută din prima zi.
• Ameliorarea se menține atunci când tratamentul reface și forța mușchilor dintre omoplați, pentru că acești mușchi obosesc primii în munca statică.
• O radiografie normală nu exclude o cauză musculară sau articulară, iar uzura descrisă pe radiografie nu explică singură durerea ta.

Urgență, fără amânare

Sună la 112 sau mergi la camera de gardă dacă durerea din spate apare împreună cu:

• apăsare sau durere în piept, transpirații, greață sau senzație de rău general;
• dificultate la respirație sau respirație rapidă, apărută brusc;
• o durere foarte intensă, instalată în câteva secunde, pe care o simți ca pe o sfâșiere, cu sau fără leșin;
• tuse cu sânge sau febră mare cu frisoane.

Slăbiciunea nouă sau care crește în picioare, dificultatea la mers și problemele noi în controlul vezicii sau al intestinului cer tot evaluare de urgență. Nu amâna drumul la UPU ca să încerci întâi exerciții. Dacă simptomele sunt severe sau au apărut brusc, sună la 112.

Evaluare medicală promptă

Cere un consult medical cât mai curând dacă:

• durerea nu se schimbă deloc când îți miști trunchiul sau când schimbi poziția;
• te trezește noaptea în mod constant, indiferent de poziție;
• a apărut după o cădere sau o lovitură, mai ales dacă ai osteoporoză;
• ai avut cancer, ai febră care nu trece sau ai slăbit fără să știi de ce.

Evaluare programată

O durere care se schimbă cu poziția sau cu mișcarea poate veni din mușchi și articulații, dar asta nu exclude singur o problemă a inimii, a plămânilor sau a nervilor. Dacă ai oricare dintre simptomele de mai sus, mergi întâi la medic.

Dacă nu ai semne de alarmă, următoarea întrebare este de ce doare tocmai aici. Zona toracală e construită pentru stabilitate. Are douăsprezece vertebre, fiecare legată de o pereche de coaste, iar împreună formează un cadru care protejează inima și plămânii. De aceea această parte a coloanei se mișcă mai puțin decât gâtul sau zona lombară.

Când stai mult în aceeași poziție, poți simți rigiditate sau disconfort aici. Ce înseamnă asta în cazul tău se vede doar împreună cu istoricul și cu examinarea.

La rigiditate se adaugă mușchii dintre omoplați. Ei lucrează tot timpul, cu intensitate mică, ca să îți țină brațele în poziția de lucru, la tastatură sau pe volan. Pe parcursul zilei obosesc, se tensionează și devin dureroși la apăsare.

Articulațiile dintre coaste și vertebre pot da și ele o durere bine localizată, care uneori crește când inspiri. Totuși, acest tipar nu este suficient ca să excludă o cauză cardiacă sau pulmonară.

Teama de durere te poate face să respiri superficial și să îți ferești toracele de mișcare. După ce cauza e clarificată, respirațiile mai ample, făcute cât le tolerezi, intră în programul de recuperare.

Durerea care vine din mușchi și articulații poate avea zile mai bune și zile mai proaste și scade de obicei după ce îți schimbi felul în care lucrezi și te miști. Nu există un termen de vindecare valabil pentru toate cauzele. Dacă durerea persistă, se agravează sau apar simptome noi, cere o reevaluare.

E mai greu de spus cât de frecventă este durerea toracală, pentru că cifrele din studii diferă foarte mult. O sinteză pe 33 de studii a găsit o prevalență la un moment dat între 4% și 72%, iar o prevalență pe durata vieții între 15% și 20%.

Diferența aceasta mare nu vine dintr-o greșeală de măsurare. Studiile au definit durerea toracală în feluri foarte diferite, iar zona a fost mult mai puțin cercetată decât restul coloanei. Așa că, atunci când citești o cifră despre această regiune, verifică întâi ce s-a măsurat.

Aceeași sinteză a găsit printre factorii asociați munca statică, rucsacul greu la copii și adolescenți, starea psihică și alți factori de mediu. Asocierea nu înseamnă cauză: acești factori apar des împreună cu durerea, dar nu știm dacă o și produc.

Pentru durerea de tip mecanic, tratamentul nu are nevoie de aparatură complicată. Urmărești două lucruri: ca zona să se miște din nou liber și ca mușchii să reziste la ziua de lucru.

Ce are sens pentru durerea mecanică

• Mobilitate zilnică pentru trunchi, în reprize scurte, ca să te poți răsuci și apleca fără blocaj.
• Exerciții de forță pentru omoplați și umeri, ca mușchii dintre omoplați să nu mai obosească la jumătatea zilei.
• Schimbarea efortului de peste zi, prin pauze și prin reglarea locului de muncă.
• Tehnici manuale, ca parte din plan, nu ca tratament unic.

Cel mai apropiat reper din studii vine de la gât. O sinteză Cochrane a găsit că antrenamentul de forță pentru umeri și pentru mușchii din jurul omoplaților reduce durerea cervicală cronică. Pentru zona toracală există mult mai puține studii dedicate și îți spunem asta deschis, în loc să cităm studii care nu privesc această regiune. De aceea planul pornește de la principiile verificate la regiunile vecine și de la experiența clinică, iar kinetoterapeutul îl schimbă după felul în care răspunde spatele tău.

Ce nu ajută

• Repausul prelungit. Durerea din această zonă vine mai des din nemișcare decât din efort, iar zilele petrecute în pat cresc rigiditatea.
• Aparatura folosită singură, fără exercițiile pe care le faci tu.
• Manipulările repetate fără evaluare, mai ales dacă ai osteoporoză.

Medicația

Analgezicele și antiinflamatoarele se folosesc pe termen scurt, ca să te poți mișca. Medicul alege medicamentul și doza.

Nu trebuie să aștepți o ședință ca să începi. Dacă durerea e de tip mecanic, în primele zile ai un singur obiectiv: să te miști din nou, cât tolerezi.

• Ridică-te de pe scaun la intervale scurte. Zona toracală este solicitată mai mult de statul nemișcat decât de efort.
• Mișcă trunchiul în toate direcțiile, de câteva ori pe zi, fără să ajungi la durere ascuțită.
• Adu ecranul la nivelul ochilor și sprijină antebrațele pe birou.
• Respiră adânc de câteva ori pe oră. Coastele se articulează cu vertebrele toracale, iar respirația superficială le ține blocate.
• Folosește căldura dacă te ajută. Dovezile pentru ea sunt modeste, așa că te ghidezi după cât de bine te simți.
• Notează dacă durerea se schimbă cu poziția. Este cea mai utilă informație pe care o aduci la consultație.

Regula reacției de a doua zi

Dacă disconfortul crește în timpul exercițiului și trece până seara, e normal. Dacă dimineața următoare te simți mai rău decât în ziua precedentă, faci doar jumătate din exerciții. Regula se aplică efortului. Dacă durerea nu se schimbă cu poziția, reducerea exercițiilor nu o rezolvă: în acest caz mergi la consult.

Exercițiile de mai jos sunt pentru durerea care vine din mușchi și articulații, după ce ai verificat semnele de alarmă. Faptul că durerea se schimbă cu poziția nu confirmă singur această cauză. Dacă diagnosticul e neclar, cere o evaluare înainte să începi.

Când sunt potrivite exercițiile

• Verifică excluderile. Orice semn din listele de alarmă oprește programul pe care l-ai face singur.
• Fă o probă de mișcare: stând pe scaun, rotește trunchiul într-o parte și în alta, de câteva ori.
• Urmărește dacă durerea se schimbă în vreun fel: crește, scade sau se mută.

Oprește proba dacă îți crește durerea sau apar simptome noi. O durere care persistă, e neclară sau vine cu semne de alarmă cere evaluare medicală, chiar dacă se schimbă la mișcare.

Exercițiul 1: rotația trunchiului din șezut

Cum faci: stai pe scaun, cu brațele încrucișate la piept, și rotește trunchiul într-o parte, apoi în cealaltă, fără să forțezi capătul mișcării.

Cât: câteva repetări pe fiecare parte, de mai multe ori pe zi, inclusiv în pauzele de lucru.

Adaptare: sprijină mâinile pe coapse dacă rotația completă îți dă disconfort.

Ajută la: recâștigarea mobilității pierdute după ore de stat nemișcat și la reducerea senzației de blocaj.

Oprește dacă apare durere ascuțită sau dacă respiri greu.

Exercițiul 2: extensia peste spătar

Cum faci: așezat, cu mâinile la ceafă, du ușor partea de sus a spatelui înapoi, peste spătar, apoi revino.

Cât: câteva repetări lente, de două–trei ori pe zi.

Adaptare: pune un prosop rulat pe spătar dacă acesta e prea jos sau prea tare.

Ajută la: mișcarea în direcția opusă poziției de lucru, acolo unde zona se înțepenește.

Oprește dacă apare amețeală sau durere în piept.

Exercițiul 3: forța pentru omoplați

Cum faci: cu o bandă elastică prinsă în fața ta, trage coatele spre spate și apropie omoplații, fără să ridici umerii.

Cât: două serii scurte, de două–trei ori pe săptămână, cu rezistență mică la început.

Adaptare: dacă nu ai bandă, faci aceeași mișcare doar cu greutatea brațelor.

Ajută la: rezistența mușchilor dintre omoplați. Ei obosesc primii în munca statică, iar antrenați rezistă mai mult.

Oprește dacă apare durere în umăr sau furnicături în braț.

Exercițiul 4: respirația cu coastele

Cum faci: așezat, cu palmele pe părțile laterale ale coastelor, inspiră și împinge coastele în mâini, apoi expiră lung.

Cât: câteva respirații, de mai multe ori pe zi.

Adaptare: fă exercițiul culcat pe spate dacă, așezat, nu simți cum se mișcă coastele.

Ajută la: mobilizarea articulațiilor dintre coaste și vertebre, care se blochează când respiri superficial.

Oprește dacă te doare la inspirul adânc, pentru că acest simptom cere evaluare.

Recuperarea trece prin patru etape, fără durate fixe. Treci la etapa următoare când apare semnul din ultima coloană, pe care îl poți observa și singur.

Să zicem că ești în etapa a treia. Într-o săptămână faci două antrenamente de forță, câteva exerciții scurte de mobilitate la birou și îți verifici poziția de lucru.

Ce se întâmplă într-o ședință

• Discutăm când apare durerea, ce o schimbă, cum arată ziua ta de lucru și ce te îngrijorează.
• Kinetoterapeutul îți examinează mobilitatea trunchiului, zonele sensibile la apăsare, articulațiile dintre coaste și vertebre și semnele care pot indica o cauză nemecanică. Evaluarea se face în cabinet.
• Căutăm împreună mișcările care îți schimbă durerea în bine și alegem exercițiile pornind de la ele.
• Faci mișcările de față cu kinetoterapeutul, care îți corectează execuția, inclusiv în varianta pe care o poți face la birou.
• Pleci acasă cu exercițiile, cu ritmul pauzelor de peste zi și cu semnele după care știi că trebuie să mergi la medic.

Cea mai importantă distincție din tot articolul este cea dintre durerea care se schimbă la mișcare și durerea care rămâne la fel. Tabelul de mai jos o strânge într-un singur loc.

Coloana a doua nu pune un diagnostic și nu înseamnă automat ceva grav. Înseamnă că soluția nu stă în exerciții și că următorul pas este medicul.

O sinteză a literaturii pe 316 articole și 492 de pacienți, aproape toți cu o afecțiune serioasă confirmată, a arătat că testele de examinare folosite pentru a recunoaște aceste cazuri sunt descrise neuniform în studii, iar datele despre cât de precise sunt rămân puține. Concluzia practică a autorilor este că trierea cere competențe standardizate, nu intuiție.

Întrebările din tabel ne ajută să alegem examinarea potrivită și să recunoaștem situațiile în care te trimitem la medic înainte de orice tratament.

Ce solicită zona

• Munca statică prelungită, la birou sau la volan.
• Efortul repetitiv cu brațele în față: la tastatură, la volan, în stomatologie.
• Ridicarea greutăților cu răsucire, mai ales când obiectul e departe de corp.
• Forța scăzută a mușchilor dintre omoplați.
• Rucsacul greu, purtat pe un singur umăr.

Ce ține de structura coloanei

• Uzura discurilor și a articulațiilor, care apare la toată lumea odată cu vârsta.
• Curbura toracală accentuată, despre care am scris în articolul despre cifoză.
• Osteoporoza, care schimbă complet lista de precauții.

Osteoporoza merită o atenție aparte. O durere toracală apărută brusc, după un efort banal, la o femeie trecută de menopauză, poate fi o fractură de tasare. Nu este un scenariu rar și nu se rezolvă cu exerciții. Despre ea afli mai multe în articolul despre tasarea vertebrală. Pentru curbura laterală a coloanei în zona de jos a spatelui, citește despre scolioza lombară.

Ce poate semăna cu durerea mecanică

• afecțiunile inimii și ale vaselor de sânge;
• afecțiunile plămânilor, mai ales cele cu debut brusc;
• refluxul și afecțiunile vezicii biliare, pe care uneori le simți în spate;
• herpesul zoster, în zilele dinaintea erupției, când durerea apare fără nimic vizibil pe piele.

Diagnosticul începe cu triajul, nu cu imagistica. Prima întrebare este de unde vine durerea, iar radiografia vine abia după aceea și doar dacă situația o cere.

Ce se verifică la evaluare

• dacă durerea se schimbă cu poziția, cu mișcarea și cu respirația;
• mobilitatea trunchiului în toate direcțiile;
• mușchii dureroși la apăsare și articulațiile dintre coaste și vertebre (costovertebrale);
• semnele care sugerează o cauză din organe, prin întrebări țintite.

Când se cere imagistică

• după un traumatism sau dacă ai osteoporoză;
• când apar semne neurologice în picioare;
• când se suspectează o infecție, o tumoră sau o cauză din organe;
• când nu s-a schimbat nimic după șase–opt săptămâni de tratament corect.

Cum se citește un raport

Exemplul de mai jos este inventat pentru explicație și nu aparține niciunui pacient.

„Spondiloză toracală cu osteofite marginale T7–T9, discuri cu semnal scăzut, fără leziuni de tasare.”

Ultimul rând contează mult în această zonă. O radiografie normală nu exclude o cauză musculară sau articulară, pentru că niciuna dintre ele nu lasă urme pe imagine.

La fel, modificările degenerative apar și la oameni fără durere. Medicul și kinetoterapeutul citesc rezultatul împreună cu simptomele și cu examinarea, ca să stabilească dacă o modificare are legătură cu durerea de acum.

La birou

Pune ecranul la nivelul ochilor, sprijină antebrațele și apropie scaunul de masă. Cel mai mult te ajută totuși să te ridici la intervale scurte. Despre ce se știe și ce nu se știe despre poziția corpului citești în articolul despre postură și durerile de spate.

La volan

Apropie scaunul, ca să nu întinzi brațele spre volan. Pe drumurile lungi, oprește-te și rotește trunchiul de câteva ori.

Noaptea

Poziția bună este cea în care reușești să dormi. Dacă nicio poziție nu te ajută și te trezești constant, spune asta la consultație.

Când ridici ceva

Ține obiectul aproape de corp și nu te răsuci în timp ce îl ridici. Pentru rafturile înalte, folosește o scară în loc să te întinzi.

Sportul

Mersul, înotul și exercițiile de forță le alegi după cum îți răspunde spatele. Greutățile ridicate deasupra capului le reintroduci treptat, când mișcarea nu te mai doare.

• Ignori durerea care nu se schimbă cu poziția. Așa se amână diagnosticul unei cauze care nu ține de coloană. Mergi la medic înainte de orice exercițiu.
• Tratezi mereu doar contractura dintre omoplați. Te simți mai bine câteva zile, apoi durerea revine. Adaugă exerciții de forță și schimbă felul în care îți împarți efortul peste zi.
• Stai mult în repaus. Zona se înțepenește și episodul durează mai mult. Mișcă-te blând și des.
• Ceri manipularea spatelui fără evaluare, la vârstă înaintată. Dacă ai osteoporoză, există risc de fractură. Fă întâi evaluarea, apoi decide.
• Cumperi un scaun scump ca soluție unică. Cheltuiești mult și câștigi puțin. Pauzele scurte și dese te ajută indiferent de scaun.
• Respiri superficial de teama durerii. Articulațiile dintre coaste se blochează și mai mult. Fă respirații adânci, repetate.
• Oprești exercițiile când dispare durerea. Episodul revine la prima săptămână mai încărcată. Păstrează două antrenamente scurte pe săptămână, permanent.

Prevenția face episoadele mai rare, dar nu le poate elimina complet cât timp munca rămâne aceeași. În practică, se reduce la patru obiceiuri pe care le legi de ziua de lucru:

• două antrenamente de forță pe săptămână pentru omoplați, umeri și spate;
• pauze scurte și dese din lucrul nemișcat;
• mobilitate în fiecare zi, chiar și două minute;
• atenție la osteoporoză după menopauză, prin discuția cu medicul de familie.

Pauzele scurte de mișcare le poți face în programul de lucru, fără niciun echipament. Alege un ritm care îți scurtează timpul petrecut fără întrerupere în aceeași poziție.

La Home Kineto te ajutăm să îți recuperezi coloana toracală și să îi recâștigi funcția, astfel încât să te poți răsuci, apleca și respira adânc fără durere între omoplați. Avem experiență în recuperarea persoanelor cu dureri în partea de sus a spatelui, de cele mai multe ori oameni care lucrează ore întregi la birou sau la volan.

Începem cu o evaluare completă: verificăm semnele care cer consult medical, felul în care durerea se schimbă cu mișcarea, cu poziția și cu respirația, mobilitatea trunchiului și a coastelor și forța mușchilor dintre omoplați. Dacă durerea nu pare să vină din mușchi și articulații, îți spunem direct și te îndrumăm spre medic. Dacă e de tip mecanic, stabilim planul de tratament pe etape: întâi refacem mobilitatea trunchiului și a coastelor, apoi forța și rezistența mușchilor dintre omoplați. Lucrezi în cabinet cu un kinetoterapeut experimentat, în ședințe de 60 de minute, cu maximum 2 pacienți în sală. Terapeutul îți corectează execuția, monitorizează evoluția și crește solicitarea doar când spatele este pregătit pentru etapa următoare. Pentru zilele de lucru primești și un program scurt, pe care îl aplici în pauzele de la birou. Suntem aici să te îndrumăm cu adevărat.

Consultația inițială costă 230 de lei, iar o ședință de kinetoterapie costă 130 de lei. Pachetele au 10 ședințe (1.200 de lei) sau 20 de ședințe (2.200 de lei). Consultația se achită separat. Numărul de ședințe depinde de afecțiune și de evoluția ta, iar pachetul potrivit îl alegem împreună după consultație. Orice serviciu suplimentar îți este explicat, împreună cu prețul lui, înainte de aplicare.