Hernie de disc L5-S1: simptome, exerciții și recuperare

• Problemele la urinat, amorțeala între coapse sau faptul că nu te mai poți ridica deloc pe vârful piciorului înseamnă drum la Urgențe în aceeași zi.
• Durerea scade de multe ori înaintea amorțelii și a slăbiciunii, iar o slăbiciune nouă sau care crește nu e o etapă normală a recuperării.
• Din prima zi te ajută să te ridici de pe scaun la fiecare 20–30 de minute și să faci plimbări de 5–10 minute, de 3–4 ori pe zi.
• Semnul bun e ca durerea să urce dinspre gambă spre fesă, chiar dacă spatele te mai doare câteva zile.
• Forța gambei revine în trepte, cu ridicări pe vârfuri pe ambele picioare, apoi cu sprijin, apoi pe un singur picior.
• Dacă nu se schimbă nimic după 4–6 săptămâni sau durerea se agravează, cere o evaluare.

Majoritatea herniilor L5-S1 nu dau semnele de mai jos. Citește-le totuși o dată, cu atenție, pentru că sunt puținele situații în care timpul chiar contează.

Urgență, în aceeași zi

Mergi imediat la Urgențe dacă apare oricare dintre acestea:

• ai probleme la urinat sau pierzi controlul vezicii sau al scaunului;
• simți amorțeală între coapse, în jurul organelor genitale sau al anusului;
• ai durere, amorțeală sau slăbiciune pe ambele picioare;
• nu te mai poți ridica pe vârful piciorului;
• apar brusc tulburări sexuale.

Aceste semne pot veni de la sindromul de coadă de cal, adică de la compresia mănunchiului de nervi din partea de jos a canalului vertebral. E rar, dar e o urgență: cu cât se intervine mai repede, cu atât se păstrează mai bine funcția nervilor.

Consult prompt, în zilele următoare

Cere un consult în câteva zile dacă:

• ai slăbiciune clară în picior, chiar dacă nu se agravează;
• durerea pe picior e foarte intensă și nu cedează în nicio poziție;
• ai febră, frisoane sau ai avut recent o infecție;
• durerea a apărut după o cădere sau un accident;
• ai avut cancer sau ai slăbit mult fără explicație.

Evaluare programată

Dacă nicio situație de mai sus nu ți se potrivește, ai timp să lucrezi metodic. Un semn prezent nu înseamnă sigur ceva grav. Înseamnă doar că mai întâi mergi la medic, iar exercițiile le începi după.

Discul L5-S1 are un inel fibros la exterior și un nucleu gelatinos la interior. O hernie apare când materialul discal depășește conturul normal al discului și poate ajunge lângă o rădăcină nervoasă.

Chiar acolo iese rădăcina S1. Când materialul o apasă sau o irită, durerea urmează traseul nervului, prin fesă și pe spatele coapsei și al gambei, până în călcâi și în marginea tălpii.

Presiunea nu explică singură simptomele. Inflamația din jurul materialului discal poate irita și ea rădăcina. De aceea simptomele se pot reduce înainte ca imaginea de pe RMN să se schimbe.

Cum începe un episod

Durerea poate apărea brusc, de exemplu după ce ai ridicat ceva greu, fără ca acel gest să explice toate modificările discului. Recuperarea pornește de la mișcările pe care le tolerezi și crește treptat efortul pe care îl poți suporta, după simptome și după examinare.

Durerea se poate reduce înaintea amorțelii sau a slăbiciunii. Ritmul diferă de la un om la altul. O slăbiciune nouă sau care crește cere evaluare medicală și nu trebuie privită ca o etapă obișnuită a recuperării.

Materialul herniat se poate micșora și el. O analiză publicată în 2015 în Clinical Rehabilitation a calculat cât de des se întâmplă asta, pe tipuri de hernie.

În studiile citate, herniile extruse și sechestrate s-au resorbit mai des. Reacția inflamatorie și celulele sistemului imunitar ajută la îndepărtarea materialului discal. Procesul poate dura luni și nu poate fi anticipat exact pentru fiecare pacient. Mai multe despre el afli în articolul despre resorbția herniei de disc.

Cifrele descriu grupuri și nu îți prezic evoluția. Pentru tine, reperul rămâne ce poți face: cât stai pe scaun, cât mergi, cum dormi.

Cere o evaluare dacă:

• nu se schimbă nimic după 4–6 săptămâni;
• durerea se agravează în loc să scadă;
• te împiedică să lucrezi sau să dormi;
• episoadele revin des.

Pentru majoritatea oamenilor, tratamentul fără operație funcționează, iar exercițiile și adaptarea activităților au rolul principal în el.

Exercițiul terapeutic, baza tratamentului

Exercițiul are cel mai bun sprijin în ghiduri: NICE, ghidul britanic de referință, propune programe de exerciții pentru durerea de spate, cu sau fără sciatică. Pornești din direcția de mișcare pe care o tolerezi, iar mai jos îți arătăm cum o găsești. Apoi lucrezi controlul mișcării și forța feselor, a coapsei și a gambei.

Progresul vine mai ales din exercițiile făcute constant acasă. De aceea programul e urmărit: la ședințe alegem exercițiile, îți corectăm tehnica și stabilim cât efort faci, iar acasă le repeți în fiecare zi.

Medicația și infiltrațiile

Medicul poate recomanda un antiinflamator în doza cea mai mică eficientă, pe perioada cea mai scurtă. Medicamentul face mișcarea mai ușor de suportat, dar nu reface forța din gambă.

În sciatica acută și severă, medicul poate lua în considerare o infiltrație epidurală cu anestezic și corticosteroid. Efectul asupra durerii poate fi temporar și îți poate permite să reiei unele mișcări; indicația o stabilește medicul.

Procedurile pasive, ca adaos

Ghidul NICE nu recomandă tracțiunea, ultrasunetul, TENS-ul, curenții interferențiali, centurile sau corsetele pentru durerea lombară. Faptul că o procedură schimbă pentru o vreme senzația nu e un motiv să o folosești ca tratament pentru hernie. Exercițiul și activitatea adaptată rămân baza.

Trebuie operație?

În cele mai multe cazuri, nu. Operația intră în discuție în trei situații:

• Sindromul de coadă de cal. E o urgență și se operează imediat.
• Un deficit neurologic important sau care se agravează, de exemplu o gambă care slăbește de la o zi la alta.
• Durerea severă care nu cedează după o perioadă rezonabilă de tratament conservator bine condus.

În studiile care compară operația cu tratamentul conservator, intervenția poate reduce mai repede durerea de picior la pacienții selectați. Diferențele pe termen lung depind de populația studiată și de tratamentele primite, iar rezultatele de grup nu stabilesc singure dacă o persoană anume are nevoie de operație.

O sinteză recentă a acestor studii nu a găsit dovezi că revenirea timpurie la muncă după operație ar crește riscul unei noi hernii. Decizia de a opera aparține medicului specialist. Dacă ai fost deja operat, pașii sunt alții și îi găsești în articolul despre recuperarea după operația de hernie de disc lombară.

Nu trebuie să faci totul azi. Alege două lucruri de mai jos, repetă-le câteva zile și abia apoi adaugă altele.

• Scurtează timpul pe scaun. La mulți oameni cu hernie la acest nivel, statul mult pe scaun supără cel mai tare piciorul, așa că ridică-te la fiecare 20–30 de minute.
• Mergi puțin și des. Plimbări de 5–10 minute, de 3–4 ori pe zi. Dacă durerea coboară în timpul mersului, scurtează plimbarea, dar nu renunța la ea.
• Alege o poziție care reduce durerea de picior, de exemplu culcat pe spate, cu o pernă sub genunchi. Alternează odihna scurtă cu mișcarea tolerată și nu rămâne într-o poziție care îți accentuează simptomele.
• Ridică-te din pat pe o parte, lăsând picioarele să coboare peste marginea patului și împingându-te în brațe.
• Folosește căldura, dacă îți face bine: 15–20 de minute, cu un prosop între sursă și piele. Nu adormi cu ea pe spate.
• Întreabă înainte de medicamente. Alegerea unui antiinflamator ține de stomac, de rinichi, de tensiune și de celelalte tratamente pe care le iei.

În primele zile eviți:

• ridicarea greutăților, mai ales în prima oră după trezire;
• răsucirile bruște, inclusiv când ridici un obiect din lateral;
• drumurile lungi cu mașina;
• verificarea repetată a durerii, ca să vezi dacă mai e acolo.

Semnul pe care îl urmărești zilnic

Semnul bun e ca durerea să se retragă dinspre gambă spre fesă, chiar dacă spatele te doare câteva zile la fel. Dacă, dimpotrivă, ajunge mai jos decât era sau simți o amorțeală nouă, oprește ce faci și cere o evaluare.

Regula reacției de a doua zi

Un disconfort ușor e acceptabil dacă nu crește în timpul exercițiului și nu te lasă mai rău a doua zi. Dacă simptomele cresc, faci mai puțin și adaptezi exercițiul. Amorțeala nouă și scăderea forței în gambă cer o evaluare medicală promptă.

Exercițiul potrivit depinde de direcția pe care o tolerezi: unii se simt mai bine când arcuiesc ușor spatele, alții când se apleacă în față. Nu căuta exercițiul perfect. Caută direcția în care durerea se retrage spre spate.

Când sunt potrivite exercițiile

• Verifică excluderile. Dacă ai oricare dintre semnele de urgență sau de consult prompt, nu începi exerciții pe cont propriu.
• Fă proba de direcție, o singură dată și încet. Stai un minut relaxat pe burtă, apoi, dacă e confortabil, sprijină-te pe coate încă 30 de secunde. Întinde-te după aceea pe spate, adu genunchii spre piept și rămâi așa 20–30 de secunde. La final ridică-te și fă câțiva pași.
• Urmărește reacția din picior. Compară cele două poziții și uită-te la ce face durerea care coboară pe picior, nu la durerea de spate.

Dacă nu te simți în siguranță să faci proba singur, sari peste ea. La evaluare o facem împreună.

Exercițiile de mai jos sunt pentru cei din primul rând al tabelului. Cantitățile sunt orientative.

Exercițiul 1: descărcarea pe burtă

Pentru cine: dacă poziția pe burtă îți reduce durerea de picior și nu îți accentuează alte simptome.

Cum faci: întinde-te pe burtă, cu capul întors pe o parte, și respiră liniștit 2–3 minute. Dacă e confortabil, sprijină-te pe coate încă un minut.

Cât: de 2–3 ori pe zi.

Adaptare: dacă sprijinul pe coate e prea intens, rămâi întins, cu o pernă subțire sub abdomen.

Ajută la: găsirea unei poziții tolerate, în care coloana se mișcă ușor.

Oprește dacă durerea coboară pe picior.

Exercițiul 2: pompa de gleznă

Pentru cine: merge și în zilele grele, pentru că e o mișcare mică, fără aplecare.

Cum faci: pe scaun, cu tălpile pe podea, ridică și coboară vârfurile, apoi călcâiele, alternativ. La final ridică ambele călcâie și ține 2 secunde.

Cât: 20 de mișcări, dimineața și seara.

Adaptare: dacă statul pe scaun îți supără piciorul, lucrează doar din gleznă, culcat pe spate.

Ajută la: activarea gambei, mușchiul comandat de rădăcina S1.

Oprește dacă apare amorțeală nouă în talpă.

Exercițiul 3: podul pentru fesieri

Pentru cine: după ce durerea a scăzut, dacă poți sta pe spate cu genunchii îndoiți fără să se agraveze.

Cum faci: culcat pe spate, cu tălpile pe saltea, strânge fesele și ridică bazinul câțiva centimetri, atât cât nu doare. Ține 3–5 secunde și coboară lent.

Cât: 8–10 repetări, o dată pe zi.

Adaptare: dacă e prea mult, strânge doar fesele, cu bazinul pe saltea.

Ajută la: forța mușchilor din jurul șoldurilor și controlul trunchiului.

Oprește dacă durerea de spate crește și rămâne sau dacă durerea coboară pe picior.

Regulile care fac diferența

• Te ghidezi după regula reacției de a doua zi, nu după cât te doare în timpul exercițiului.
• Crești efortul rar. Adaugi repetări abia după 5–7 zile în care reacția a rămas stabilă.
• Lucrezi zilnic, în reprize scurte.
• Amâni abdomenele și alergarea în primele săptămâni.

Pe măsură ce durerea, sensibilitatea și forța se schimbă, schimbăm și exercițiile de acasă. La fiecare întâlnire verificăm ce tolerezi acum și ajustăm programul după asta.

Ce se întâmplă într-o ședință

Ședința începe cu ce s-a schimbat în ultima săptămână și cu locul până unde ajunge acum durerea. Urmează o verificare scurtă a forței, mai ales la ridicatul pe vârfuri, apoi mobilitate în direcția tolerată și forță pentru gambă, fesieri și coapsă. Pleci cu 2–3 exerciții pentru acasă și cu semnele de urmărit până data viitoare.

Etapele recuperării

Recuperarea are patru etape: calmarea simptomelor, recâștigarea mișcării, forța gambei și revenirea la muncă și la sport. A treia e specifică acestui nivel, pentru că rădăcina S1 comandă gamba. Ridicările pe vârfuri cresc în trepte: pe ambele picioare, apoi cu sprijin, apoi pe un singur picior.

Perioadele din tabel sunt orientative. Treci mai departe când apar semnele din coloana a doua.

Nu orice durere pe picior vine de la L5-S1. Traseul arată, în general, ce rădăcină e iritată, iar nivelurile vecine dau tipare diferite.

Traseele diferă puțin de la om la om, așa că tabelul te orientează, fără să pună un diagnostic. Dacă te ridici mai greu pe vârful unui picior, notează observația pentru consult și nu o repeta ca test, pentru că o gambă obosită nu înseamnă automat un nerv afectat.

O slăbiciune care crește de la o zi la alta nu se amână: cere ajutor medical în aceeași zi. Dacă durerea coboară sub genunchi, fără semne de urgență, o evaluare lămurește repede de unde vine.

Pentru hernia de la nivelul de deasupra, L4-L5, citește articolul despre kinetoterapia în hernia de disc lombară. Dacă te doare doar spatele, fără durere pe picior, începe cu articolul despre dureri lombare. Despre durerea pe picior în general scriem în articolul despre sciatică și lombosciatică.

Ce notezi înainte de consult

• cel mai jos punct în care simți durerea: gambă, călcâi, talpă;
• ce o agravează: șezutul, tusea, condusul, aplecarea;
• dacă papucul îți alunecă de pe picior sau te împiedici;
• cum e dimineața față de seară;
• de când a început și dacă traseul s-a mutat între timp.

Cinci rânduri pe telefon ajung. Ele fac consultația mai precisă decât orice test făcut acasă.

Hernia lombară e mai frecventă între 20 și 50 de ani, iar la bărbați apare de aproximativ două ori mai des decât la femei. Rareori are o singură cauză. Cel mai des contribuie:

• orele lungi pe scaun, fără pauze de mișcare;
• ridicările repetate, cu obiectul departe de corp și cu răsucire;
• creșterile bruște de efort: o mutare, o zi de grădinărit, sportul reluat după pauză;
• forța mică a feselor, a coapselor și a gambei;
• modificările firești ale discului odată cu vârsta, prezente și la mulți oameni fără simptome.

Niciunul nu produce singur hernia, dar împreună micșorează diferența dintre ce poate suporta coloana și ce i se cere într-o zi obișnuită. Pauzele, felul în care ridici și forța depind de tine, așa că pe ele lucrezi în recuperare.

Diagnosticul pornește de la discuție și de la examinare. RMN-ul vine după și, potrivit ghidului NICE, are rost când rezultatul poate schimba tratamentul, de exemplu înaintea unei operații sau a unei infiltrații.

Ce se verifică la examinare

Pentru rădăcina S1, examinarea poate include forța la ridicarea pe vârfuri, reflexul ahilian și sensibilitatea gambei, a călcâiului și a marginii tălpii. Examinatorul urmărește și mersul și mișcările care îți schimbă simptomele. Reflexele și sensibilitatea se pot testa numai direct, în cabinet.

Ce scrie în raportul RMN

Rapoartele sunt scrise pentru medici. O frază tipică, dată aici doar ca exemplu, sună așa: „protruzie discală paramediană dreaptă L5-S1, cu amprentare pe sacul dural și contactul rădăcinii S1”.

Termenii descriu forma herniei, fără să arate cât de gravă este. O analiză din 2015 pe 3.110 persoane fără nicio durere a găsit protruzii la 29% dintre cei de 20 de ani și la 43% dintre cei de 80 de ani. Raportul capătă sens abia pus lângă simptomele tale. Ce înseamnă „deshidratarea” sau „degenerarea” discului afli din articolul despre discopatia lombară și deshidratarea discului.

Îți poți continua activitățile obișnuite, cu ajustări după simptome și după etapa în care ești.

Statul pe scaun

Ridică-te la 20–30 de minute, sprijină-ți spatele de spătar și ține tălpile pe podea. Pune telefonul sau paharul cu apă mai departe, ca să ai un motiv să te ridici.

Condusul

Pedala o apeși cu gamba, pe care o comandă rădăcina S1, deci piciorul trebuie să răspundă prompt. Fă drumuri scurte, cu pauze, și nu conduce dacă piciorul reacționează greu.

Somnul

Pe spate, pune o pernă sub genunchi; pe o parte, o pernă între genunchi îți ține bazinul aliniat. Dacă durerea te trezește în fiecare noapte, spune-i medicului.

Sportul și alergarea

Mersul, înotul și bicicleta sunt bine tolerate devreme. Alergarea vine la final, pentru că încarcă mult gamba. Reperul nostru: 20 de ridicări pe vârful piciorului afectat, la fel ca pe celălalt.

• Repausul prelungit la pat. Scade forța, lungește episodul și face fiecare ridicare din pat mai grea. Plimbările scurte, repetate de mai multe ori pe zi, te ajută mai mult.
• Exerciții copiate fără proba de direcție. Pot trimite durerea până în talpă.
• Interpretarea RMN-ului fără examinare. Unele modificări apar și la oameni fără durere, iar importanța lor depinde de simptome.
• Ignorarea gambei. Fără forța ei, piciorul obosește repede.
• Oprirea exercițiilor când te simți bine. Atunci începe partea care previne un nou episod.
• Repetarea excesivă a testului de ridicare pe vârfuri. Oboseala poate schimba rezultatul. Notează dificultatea și discut-o la consult; slăbiciunea nouă sau care crește trebuie evaluată prompt.
• Amânarea consultului când apare slăbiciune. Aici câteva zile câștigate înseamnă mult pentru nerv.

Un episod nou rămâne posibil, chiar dacă faci totul corect. Riscul scade când piciorul suportă mai mult efort, iar asta se construiește în câteva minute pe zi:

• exerciții de forță de 2–3 ori pe săptămână, pentru fese, coapse și gambă;
• ridicările pe vârfuri păstrate în rutină, chiar și după ce durerea a trecut;
• mers regulat în zilele cu mult stat pe scaun;
• creșteri mici ale efortului la mutat, la grădinărit și la sport;
• somn suficient.

Progresul se păstrează cu un volum mic, dar constant. La primul semn că durerea revine, reiei exercițiile de pornire.

La Home Kineto tratăm hernia de disc L5-S1 printr-un proces complet de recuperare, condus de specialiști, ca durerea să se retragă din picior, iar coloana lombară și gamba să își recapete funcția. Avem experiență în recuperarea persoanelor cu hernie de disc L5-S1 și durere pe traseul rădăcinii S1.

Începem cu o evaluare completă: verificăm forța gambei la ridicarea pe vârfuri, reflexul ahilian și sensibilitatea pe călcâi și pe talpă, apoi punem rezultatele lângă raportul RMN. Pe baza ei stabilim planul de tratament pe etape. Lucrezi în cabinet cu un kinetoterapeut experimentat, în ședințe de 60 de minute, cu maximum 2 pacienți în sală. La fiecare ședință, terapeutul verifică până unde coboară durerea și cât de bine te ridici pe vârfuri, îți corectează execuția și trece la etapa următoare doar când gamba este pregătită. Te îndrumăm la fiecare pas și știi în orice moment unde ești în proces.

Consultația inițială costă 230 de lei, iar o ședință de kinetoterapie costă 130 de lei. Pachetele au 10 ședințe (1.200 de lei) sau 20 de ședințe (2.200 de lei). Consultația se achită separat. Numărul de ședințe depinde de afecțiune și de evoluția ta, iar pachetul potrivit îl alegem împreună după consultație. Orice serviciu suplimentar îți este explicat, împreună cu prețul lui, înainte de aplicare.

Dacă nu poți veni în cabinet

Dr. Cosmin face personal consultațiile online pentru coloana lombară. Consultația durează 45 de minute și costă 230 de lei. Discutați împreună raportul RMN și simptomele tale, iar la final primești recomandarea unui plan de lucru. Programul Lombar+ îți oferă îndrumare individuală timp de 12 luni: trimiți săptămânal un raport pe WhatsApp și primești ajustările în 24–48 de ore. Programul complet costă 2.499 de lei, iar abonamentul lunar 499 de lei; poți opri plățile după prima lună, iar accesul rămâne activ până la finalul perioadei plătite. Consultația se achită separat, pe edukineto.ro.

Dacă la proba de direcție durerea s-a retras spre fesă cu genunchii la piept, poți începe cu Programul Williams, un program autoghidat în aplecare înainte: primele 3 ședințe sunt gratuite pe site, iar programul complet costă 199 de lei. Dacă durerea coboară spre talpă în timpul exercițiilor, te oprești și programezi o consultație.