Programează-te

Recuperare ligament încrucișat anterior: de la accidentare la revenirea la sport

Ai aterizat greșit după o săritură sau te-ai întors brusc pe teren, ai simțit un pocnet, iar în câteva ore genunchiul s-a umflat. Acum calci cu teamă, genunchiul nu se mai întinde complet și te întrebi dacă te operezi și când mai joci fotbal, baschet sau handbal.

Ligamentul încrucișat anterior (LIA) leagă femurul de tibie prin mijlocul genunchiului și împiedică tibia să alunece înainte. Tratamentul depinde de cât de stabil rămâne genunchiul, de leziunile asociate, cum ar fi cele de menisc, și de sportul la care vrei să revii. Cu sau fără operație, recuperarea tratează leziunea și îi redă genunchiului funcția, astfel încât să te poți baza pe el la mers, la scări și, la final, la schimbările de direcție. Pe parcurs recâștigi extensia completă, iar forța coapsei ajunge din nou egală pe ambele picioare.

22 de minute de lectură

Dr. Cosmin Ciocîrlan, kinetoterapeut, la Home Kineto
Dr. Cosmin CiocîrlanKinetoterapeut · Doctor în Știința sportului și motricității speciale

Pe scurt

  • Dacă după accidentare piciorul e amorțit sau rece sub genunchi sau dacă după operație ai febră, secreție din plagă sau durere și umflare în gambă, mergi la Urgențe.
  • Reconstrucția singură nu îți redă forța și controlul genunchiului. Recuperarea e necesară și cu operație, și fără.
  • La tineri activi, recuperarea cu operație doar la nevoie a dat la cinci ani rezultate similare cu operația făcută imediat.
  • Revii la sport după teste de forță și de sărituri, nu după calendar. Până la nouă luni, fiecare lună de amânare a scăzut cu 51% riscul de reaccidentare într-un studiu.
  • Din prima zi, tratamentul vizează umflătura, întinderea completă a genunchiului și contracția cvadricepsului, mușchiul din fața coapsei.

Când mergi la medic

Ruptura de ligament se evaluează în zilele de după accidentare, nu în aceeași oră. Câteva situații însă nu pot aștepta, iar după operație apar altele.

Urgență, fără amânare

Mergi la camera de gardă dacă apare oricare dintre acestea:

  • genunchiul arată deformat sau nu poți călca deloc după accidentare;
  • piciorul e amorțit sau rece sub genunchi;
  • după operație, genunchiul e roșu, fierbinte, ai febră sau plaga secretă;
  • gamba te doare, e umflată și caldă, ceea ce poate semnala un cheag de sânge;
  • rămâi brusc fără aer sau te doare în piept.

Al doilea semn sugerează o afectare a vaselor de sânge sau a nervilor, rară, dar gravă, mai ales după o luxație de genunchi. Ultimele trei sunt complicații după operație și trec înaintea oricărui program de exerciții.

Consult prompt, în cursul săptămânii

  • genunchiul s-a umflat mult în primele ore după accidentare și nu ai fost încă evaluat;
  • genunchiul cedează când calci pe el la mers sau când schimbi direcția;
  • după operație, nu ai recâștigat extensia completă, adică întinderea completă a genunchiului, până la termenul stabilit de chirurg;
  • genunchiul nu se mai întinde complet și rămâne blocat;
  • durerea s-a schimbat sau te trezește noaptea.

Al treilea și al patrulea semn par asemănătoare, dar sunt diferite. Extensia care nu revine la termen poate fi doar rigiditate, pe care o lucrezi în recuperare. Un genunchi care se blochează brusc și nu se mai întinde poate avea o cauză mecanică și are nevoie de ortoped.

Primul semn contează pentru diagnostic. O umflare apărută în câteva ore după o răsucire înseamnă, de cele mai multe ori, sânge în articulație, iar ruptura de ligament încrucișat anterior e cauza cea mai frecventă. Leziunile de menisc și de cartilaj apar des împreună cu ea.

Evaluare programată

Dacă ai un diagnostic, genunchiul nu e blocat și nu ai semne de complicație, faci o programare obișnuită. Poți începe recuperarea înainte de orice decizie chirurgicală.

Cât durează și ce se schimbă

Reperele de mai jos sunt orientative. Kinetoterapeutul le potrivește după protocolul chirurgului tău și după rezultatele testelor. Nu treci la etapa următoare doar pentru că a trecut timpul.

EtapaReper orientativCriteriul de trecere
Controlul umflăturii și extensiaPrimele două săptămâniExtensie completă, umflătură mică
Mers normal și forță de bazăSăptămânile 3–6Mers fără șchiopătat, fără cârje
Forță și controlLunile 2–4Genuflexiune controlată pe un picior
Alergare și sărituriLunile 4–6Forță de peste 70–80 la sută față de celălalt picior
Schimbări de direcție și sportLunile 6–9 și dupăTeste de revenire trecute

Într-o cohortă de 106 sportivi urmăriți doi ani după reconstrucția ligamentului, fiecare lună cu care și-au amânat revenirea la sport, până la nouă luni, s-a asociat cu o reducere de 51% a ratei de reaccidentare. După nouă luni, studiul nu a găsit o reducere suplimentară. E o asociere observată într-un grup, nu o garanție și nici un termen de revenire valabil pentru toți.

Același studiu a arătat că sportivii care au revenit la sporturi cu pivotare, cum sunt fotbalul, handbalul sau baschetul, s-au reaccidentat de peste patru ori mai des decât cei care nu au revenit la ele. Riscul acesta arată că revenirea la sport trebuie pregătită, fără grabă.

Ce poți face din prima zi

Atât după accidentare, cât și după operație, primele zile au trei priorități: umflătura, extensia și cvadricepsul. Niciuna nu cere efort mare, iar restul listei le susține.

  • Controlează umflătura cu gheață, cu piciorul ridicat și cu compresie, de mai multe ori pe zi.
  • Recâștigă extensia completă: sprijină călcâiul pe un sul, cu genunchiul liber dedesubt, câteva minute, de mai multe ori pe zi.
  • Contractă cvadricepsul, chiar dacă la început mușchiul pare să nu răspundă.
  • Folosește cârjele cât ți s-a indicat. Dacă șchiopătezi pe un genunchi umflat, întârzii tot restul recuperării.
  • Notează două repere: cât se întinde genunchiul, în grade, și cât de umflat e dimineața.
  • Citește protocolul chirurgului și întreabă ce nu înțelegi. Indicațiile lui au prioritate față de orice articol.

Dacă urmează o operație, folosește perioada de dinainte pentru pregătire. Dacă genunchiul ajunge la operație fără umflătură, cu extensie completă și cu cvadricepsul activ, primele săptămâni de după sunt mult mai ușoare.

Regula reacției de a doua zi

Un disconfort apărut în timpul exercițiului, care trece până seara, e normal. Dacă a doua zi dimineața genunchiul e mai umflat sau mai rigid decât în ziua precedentă, reduci volumul la jumătate. Regula se aplică doar efortului. Febra, roșeața, durerea în gambă și pierderea bruscă a extensiei cer consult, iar reducerea repetărilor nu le rezolvă.

Exerciții: pentru cine sunt potrivite

Exercițiile de mai jos sunt cele de început. Le poți face înainte de operație și, cu acordul chirurgului, în primele săptămâni de după. Etapele avansate se construiesc pe teste și le lucrezi cu kinetoterapeutul.

Înainte să începi

  • Verifică semnele de urgență. Dacă ai oricare dintre ele, nu lucrezi singur acasă.
  • Verifică restricțiile primite: cât ai voie să calci pe picior, cât să îndoi genunchiul și ce exerciții sunt interzise la început.
  • Fă o probă scurtă de mișcare și urmărește timp de 24 de ore cum reacționează genunchiul, mai ales umflătura și extensia.
Ce observi după probăCe înseamnăCe faci
Disconfort care trece până searaÎncărcare toleratăContinui cu volumul actual
Genunchi mai umflat a doua ziVolum prea mareReduci la jumătate și reiei progresiv
Extensia s-a pierdut față de săptămâna trecutăSemn de alertăCeri o evaluare fără să aștepți
Febră, roșeață, durere în gambăSemne de alarmăMergi la Urgențe

Exercițiul 1: contracția cvadricepsului

Pentru cine: oricine, din prima zi, dacă chirurgul nu a indicat altfel.

Cum faci: cu piciorul întins, apeși genunchiul în jos și strângi mușchiul din față al coapsei câteva secunde.

Cât: 10 repetări, de mai multe ori pe zi.

Adaptare: pune mâna pe mușchi, ca să simți contracția cât timp e încă slabă.

Ajută la: recâștigarea controlului asupra mușchiului, blocat reflex de umflătură.

Oprește dacă apare o durere ascuțită în articulație.

Exercițiul 2: extensia pe sul

Pentru cine: oricine nu are încă extensia completă, cu acordul chirurgului.

Cum faci: sprijină călcâiul pe un sul, cu coapsa și genunchiul libere, și lasă greutatea piciorului să întindă genunchiul.

Cât: 5 minute, de 3–4 ori pe zi.

Adaptare: pune o greutate ușoară pe coapsă când poziția devine confortabilă.

Ajută la: ultimele grade de extensie, care se pierd primele după operație.

Oprește dacă simți amorțeală în picior.

Exercițiul 3: ridicarea piciorului întins

Pentru cine: cine poate ține genunchiul complet întins în timpul ridicării.

Cum faci: culcat pe spate, cu celălalt genunchi îndoit, ții genunchiul lucrat complet întins și ridici piciorul până la înălțimea genunchiului îndoit.

Cât: 3 serii de câte 10 repetări, zilnic.

Adaptare: dacă genunchiul se îndoaie în timpul ridicării, revino la contracțiile simple până crește forța.

Ajută la: controlul coapsei la mers.

Oprește dacă genunchiul nu mai rămâne întins pe parcursul mișcării.

Exercițiul 4: bicicleta staționară

Pentru cine: cine a recâștigat suficientă îndoire a genunchiului pentru o rotație completă a pedalei.

Cum faci: șaua sus, rezistență minimă, ritm liniștit.

Cât: 10–20 de minute, zilnic.

Adaptare: balansează pedala înainte și înapoi până poți face rotația completă.

Ajută la: mobilitate și circulație, fără impact.

Oprește dacă umflătura crește după fiecare sesiune.

Tratament: operație sau recuperare întâi

Reconstrucția ligamentului nu îți redă singură forța și controlul genunchiului, de aceea recuperarea e necesară cu sau fără operație. Tabelul compară opțiunile studiate.

OpțiuneaCe implicăCe arată dovezile
Recuperare, cu operație doar la nevoieProgram structurat; operația dacă rămâne instabilitateRezultate comparabile la cinci ani, la tineri activi
Reconstrucție precoce plus recuperareOperație la scurt timp după accidentare, apoi programNu a fost superioară în studiul randomizat
Reconstrucție amânatăOperație după o perioadă de recuperareRezultate similare cu reconstrucția precoce

În studiul suedez, programul de recuperare a fost același în ambele grupuri și a urmărit, pe rând, mobilitatea, forța, controlul neuromuscular, adică felul în care mușchii stabilizează genunchiul în mișcare, și revenirea la activitate. Grupurile au diferit doar prin momentul operației, nu prin calitatea sau durata recuperării.

Cifrele despre revenirea la sport sunt, în mare, încurajatoare și merită să le știi înainte de decizie. O meta-analiză care a adunat 69 de studii și 7.556 de persoane a arătat că 81 la sută au revenit la un sport, 65 la sută la nivelul de dinainte și 55 la sută la nivel competitiv. Revenirea a fost mai frecventă la cei mai tineri, la bărbați, la sportivii de performanță, la cei cu sărituri simetrice și la cei cu o atitudine psihologică pozitivă.

Riscul unei noi rupturi rămâne real, și de aceea revenirea se face pe teste. O meta-analiză pe 19 studii a găsit o rată totală de 15 la sută, cam jumătate pe același genunchi și jumătate pe celălalt. La sportivii sub 25 de ani care revin la sport, rata a urcat la 23 la sută, adică aproape unul din patru.

Aparatele de fizioterapie te pot ajuta la început să controlezi durerea și umflătura. Ele nu înlocuiesc programul de exerciții, care rămâne partea centrală a recuperării.

Cum arată o ședință și ce urmează

Prima ședință și reevaluările au aceeași structură. Pe măsură ce avansezi, se schimbă dozele, exercițiile și, spre final, testele.

  • Discutăm cum s-a produs accidentarea, ce ți s-a operat, ce protocol ai primit și la ce sport vrei să revii.
  • Kinetoterapeutul măsoară extensia, îndoirea genunchiului, umflătura, forța cvadricepsului și controlul pe un picior.
  • Stabilim etapa în care ești și criteriile scrise de trecere la următoarea.
  • Exersezi cu doze potrivite etapei, iar kinetoterapeutul îți corectează mișcarea.
  • În etapele finale faci testele de revenire: forță, sărituri pe un picior și controlul la aterizare.

Testele finale compară piciorul operat cu cel sănătos și arată în cifre dacă genunchiul e pregătit. În cohorta citată, pragul a fost de peste 90 la sută la forța cvadricepsului și la testele de sărituri. În acel studiu, diferența dintre cei care au trecut testele și cei care nu le-au trecut nu a atins pragul de semnificație statistică. De aceea testele se folosesc împreună cu timpul scurs de la operație, nu în locul lui.

Traseul complet în cabinet, cu etapele lui, îl găsești pe pagina despre kinetoterapie pentru genunchi.

De ce apare ruptura

Ca să înțelegi de ce recuperarea insistă pe forță și pe control, ajută să știi ce face ligamentul. El leagă femurul de tibie prin mijlocul genunchiului și împiedică tibia să alunece înainte și să se rotească prea mult. De cele mai multe ori se rupe fără contact direct.

Ruptura fără contact

Apare la aterizarea după o săritură, la o oprire bruscă sau la o schimbare de direcție cu piciorul fixat pe sol. Genunchiul cade spre interior, tibia se rotește, iar ligamentul cedează. Mulți pacienți descriu un pocnet.

Ruptura prin contact

Apare după o lovitură laterală în genunchi, la fotbal sau la rugby. În acest caz sunt afectate des și ligamentul colateral și meniscul.

De ce cedează genunchiul

Fără ligament, tibia poate aluneca și se poate roti la mișcările cu pivotare. Mersul drept rămâne adesea normal, dar la coborârea scărilor, la o oprire bruscă sau când te întorci pe loc ai senzația că genunchiul cedează. Fiecare astfel de episod poate afecta meniscul și cartilajul.

Ce situații trebuie deosebite

Alegerea dintre reconstrucția precoce și recuperarea cu posibilitatea unei operații ulterioare depinde de instabilitate, de leziunile asociate, de sport și de ce îți dorești tu.

FactorÎnclină spre recuperare întâiFactori care susțin discutarea operației
Sportul practicatFără pivotare: alergare, ciclism, înotCu pivotare: fotbal, handbal, baschet, schi
Instabilitatea în viața de zi cu ziAbsentă după recuperareGenunchiul cedează repetat
Leziuni asociateFără leziuni care cer reparareMenisc care se poate sutura
Preferința taAccepți adaptarea sportuluiVrei revenirea la pivotare

Studiul randomizat suedez a urmărit 121 de tineri activi, cu vârsta medie de 26 de ani. Toți au făcut aceeași recuperare; o parte au fost operați imediat, iar ceilalți au avut opțiunea unei operații amânate dacă genunchiul rămânea instabil. La cinci ani, rezultatele raportate de pacienți, nivelul de activitate, frecvența artrozei și a operațiilor de menisc nu au diferit între grupuri. Din grupul cu opțiunea amânării, 51 la sută au ajuns la operație.

Autorii au concluzionat că rezultatele ar trebui să îi încurajeze pe medici și pe tinerii activi să ia în calcul recuperarea ca opțiune principală după o ruptură acută. Decizia rămâne a ta și a ortopedului, iar studiul nu a inclus sportivi de performanță.

Dacă RMN-ul arată și o ruptură de menisc, citește articolul despre ruptura de menisc, iar dacă meniscul a fost operat, pe cel despre recuperarea după operația de menisc. Dacă leziunea e la ligamentul din spate, vezi leziunea ligamentului încrucișat posterior. Pentru traseul general al unui genunchi în recuperare, ai ghidul despre recuperarea genunchiului după leziuni și operații.

Cauze și factori de influență

Ce nu poți schimba

  • vârsta: sub 25 de ani, riscul de reaccidentare e mai mare;
  • sexul: sportivele au un risc mai mare de ruptură fără contact;
  • leziunile asociate găsite la operație;
  • tipul grefei ales de chirurg.

Ce poți influența

  • forța coapsei și diferența dintre picioare înainte de revenire;
  • momentul revenirii, stabilit după criteriile de forță și control, după simptome și după protocolul chirurgului; cohorta citată a observat un risc mai mic când revenirea s-a amânat până la nouă luni;
  • pregătirea psihică: în meta-analiza citată, o atitudine pozitivă a favorizat reluarea sportului la vechiul nivel;
  • programele de prevenție, după revenire;
  • constanța pe toată durata etapelor stabilite, fără o limită fixă de nouă luni.

Revenirea reală se decide prin teste, simptome, tipul sportului și protocolul chirurgului, nu printr-o dată valabilă pentru toți.

Frica de o nouă accidentare e frecventă și firească. De obicei scade pe măsură ce testele arată că genunchiul face față. De aceea măsurătorile te ajută și să capeți încredere, nu doar să iei decizia.

Diagnostic și investigații

Diagnosticul se pune din ce povestești și din examinare. RMN-ul confirmă ruptura și arată leziunile asociate.

Ce se verifică la examinare

  • cum s-a produs accidentarea și dacă ai auzit un pocnet;
  • cât de repede s-a umflat genunchiul;
  • testele de stabilitate pentru ligamentul încrucișat anterior, comparate cu genunchiul sănătos;
  • testele pentru menisc și pentru celelalte ligamente;
  • extensia, îndoirea genunchiului și forța cvadricepsului.

Când ajută RMN-ul

  • pentru confirmarea rupturii, când durerea face examinarea dificilă;
  • pentru leziunile asociate: menisc, cartilaj, os;
  • înainte de decizia chirurgicală.

RMN-ul descrie leziunea, dar decizia de tratament ține și de instabilitatea din viața de zi cu zi, de sportul practicat și de leziunile asociate. Două persoane cu rapoarte asemănătoare pot primi recomandări diferite.

În primele zile, examinarea e adesea incompletă din cauza durerii și a umflăturii. O reevaluare după o săptămână sau două arată mai clar cât de stabil e genunchiul.

Cum citești un raport

Formulările de mai jos sunt exemple tipice, nu aparțin unui pacient anume.

Ce scrie în raportCe înseamnă în practică
Ruptură completă de LIALigamentul nu mai funcționează; se discută opțiunile
Ruptură parțială de LIAO parte din fibre sunt intacte; stabilitatea se testează clinic
Contuzie osoasă a condilului femural lateralUrma impactului; frecventă, se vindecă în timp
Ruptură de menisc asociatăPoate schimba decizia, dacă meniscul se poate sutura

Viața de zi cu zi

Somnul

Cât timp lucrezi la recâștigarea extensiei, nu ține genunchiul îndoit pe o pernă ore în șir. Respectă recomandările primite pentru pozițiile de odihnă.

Scările

În primele săptămâni urci cu piciorul sănătos și cobori cu cel operat, ținându-te de balustradă.

La volan

Când poți conduce din nou depinde de piciorul operat, de cutia de viteze și de medicamente. Decizia o ia chirurgul.

La școală sau la serviciu

La munca de birou revii devreme, cu pauze în care ridici piciorul. Munca fizică și orele de sport de la școală au alte termene.

Antrenamentul cu echipa

Poți reveni devreme la antrenamente, fără contact și fără pivotare, cu acordul kinetoterapeutului, iar prezența printre colegi te ajută moral. Contactul vine ultimul.

Greșeli frecvente

  • Revii la sport după calendar, fără teste, și ai un risc mare de reaccidentare. Revino după ce forța și săriturile sunt simetrice și măsurate.
  • Neglijezi extensia completă după operație. Mersul se modifică și apare durerea în fața genunchiului. Lucrează zilnic pe sul.
  • Te operezi în grabă pe un genunchi umflat și rigid, iar recuperarea de după e mai grea. Pregătește genunchiul înainte.
  • Abandonezi programul la 3–4 luni, când genunchiul se simte bine, iar forța rămâne inegală între picioare. Continuă până treci testele.
  • Ai ales recuperarea fără operație și ignori episoadele în care genunchiul cedează. Pot apărea leziuni noi de menisc, de aceea cere o reevaluare.
  • Te compari cu recuperarea unui coleg și iei decizii din nerăbdare. Uită-te la propriile măsurători.
  • Renunți la programul de prevenție după revenire și rămâi cu un risc crescut pe ambii genunchi. Păstrează exercițiile de prevenție în încălzirea obișnuită.

Prevenție și menținerea progresului

Programele de prevenție combină încălzirea, forța, echilibrul, săriturile și învățarea aterizării corecte. Sunt simple și se fac la începutul antrenamentului.

O sinteză a opt meta-analize a arătat că aceste programe reduc la jumătate riscul tuturor rupturilor de ligament încrucișat anterior la sportivi și cu două treimi riscul rupturilor fără contact la sportive. Pentru bărbați, datele au fost insuficiente pentru o concluzie separată.

  • încălzire cu exerciții de prevenție, la fiecare antrenament;
  • exerciții de forță pentru coapsă și șold, de două ori pe săptămână;
  • aterizarea cu genunchii aliniați, nu căzuți spre interior;
  • programul continuat după revenire, inclusiv pentru genunchiul sănătos.

Dintre toate, continuarea programului după revenire îți dă cel mai mult pentru efortul depus. Riscul să rupi ligamentul celuilalt genunchi e aproape la fel de mare ca riscul să rupi grefa.

Întrebări frecvente

Se poate rupe și celălalt genunchi?

Da. Aproximativ jumătate dintre rupturile noi apar pe genunchiul sănătos, de aceea faci programul de prevenție pentru ambele picioare.

Ce grefă e mai bună, din tendonul rotulian sau din ischiogambieri?

Alegerea îi aparține chirurgului și depinde de sport, de vârstă și de alte leziuni. Ambele permit reluarea sportului.

Dacă aleg să nu mă operez, ce riscuri am?

Principalul risc e instabilitatea repetată, care poate afecta meniscul. Dacă genunchiul cedează, reiei cu ortopedul discuția despre operație.

Mă doare în fața genunchiului după operație. E normal?

Durerea în fața genunchiului e frecventă, mai ales cu grefa din tendonul rotulian. Dacă persistă sau crește, spune-o la reevaluare.

Cum te ajută Home Kineto

La Home Kineto tratăm ruptura de ligament încrucișat anterior printr-un proces complet de recuperare, condus de specialiști, ca genunchiul să își recapete stabilitatea și funcția, iar tu să revii la activitățile tale și, dacă îți dorești, la sport. Avem experiență în recuperarea persoanelor cu această leziune, atât înainte și după reconstrucție, cât și atunci când se încearcă întâi recuperarea fără operație.

Începem cu o evaluare completă. Dacă ai fost operat, ținem cont de protocolul operator și de indicațiile chirurgului; dacă nu, de raportul RMN și de testele de stabilitate. Măsurăm extensia, umflătura, forța cvadricepsului și controlul pe un picior și vedem în ce etapă ești. Pe baza evaluării stabilim planul de tratament pe etape, de la mersul fără cârje până la alergare, sărituri și schimbări de direcție. Lucrezi în cabinet cu un kinetoterapeut experimentat, în ședințe de 60 de minute, cu maximum 2 pacienți în sală. Terapeutul îți corectează execuția, inclusiv aterizarea și genuflexiunea pe un picior, monitorizează evoluția și trece la etapa următoare doar după ce ai îndeplinit criteriile. Spre final faci testele de forță, de sărituri și de control la aterizare, ca să știi în cifre când ești pregătit pentru sport. În primele săptămâni, procedurile de fizioterapie pot ameliora durerea și umflătura. Te îndrumăm la fiecare pas și știi în orice moment unde ești în proces.

Consultația inițială costă 230 de lei, iar o ședință de kinetoterapie costă 130 de lei. Pachetele au 10 ședințe (1.200 de lei) sau 20 de ședințe (2.200 de lei). Consultația se achită separat. Numărul de ședințe depinde de afecțiune și de evoluția ta, iar pachetul potrivit îl alegem împreună după consultație. Orice serviciu suplimentar îți este explicat, împreună cu prețul lui, înainte de aplicare.

O procedură de fizioterapie costă 45 de lei; pachetele au 10 proceduri (400 de lei) sau 20 de proceduri (700 de lei). Tariful este pe procedură, nu pe vizită. Costul procedurilor recomandate îți este comunicat înainte de aplicare.

Dr. Cosmin Ciocîrlan, fondator Home Kineto

Dr. Cosmin Ciocîrlan

Doctor în știința sportului și motricității speciale
Fondator Home Kineto · Kinetoterapeut specializat în recuperare funcțională

Sunt Dr. Cosmin Ciocîrlan, specialist în kinetoterapie și fondator Home Kineto. Lucrez de peste 10 ani cu oameni care ajung la mine în momente dificile: durere, teamă, RMN-uri greu de înțeles, recomandări diferite și întrebarea firească: „ce fac mai departe?”

Metoda Home Kineto combină raționamentul clinic din kinetoterapie cu logica antrenamentului de performanță: evaluăm punctul de plecare, alegem exercițiile potrivite și creștem treptat capacitatea corpului. Scopul este să știi ce ai de făcut, de ce faci acel lucru și cum revii la mișcările importante pentru tine.

  • Doctor în știința sportului și motricității speciale
  • Licențiat și masterat în Kinetoterapie și motricitate specială
  • 10 ani alături de pacienți, în momentele cele mai dificile
  • Peste 78.000 de abonați au încredere în exercițiile Home Kineto
  • Exercițiile și materialele Home Kineto au fost vizionate de peste 6,9 milioane de ori

Ce spun pacienții

5,0Home Kineto are nota 5,0 pe Google, din peste 640 de recenzii.

Balan Sebastian

Recenzie care menționează ligamentul încrucișat anterior

Cunoaște si intelege perfect reactiile organismului după un traumatism. După 6 sedinte pot spune ca progresul este vizibil (ruptură parțială LIA).

Fotografie profil Costi Dragut

Costi Dragut

Recenzie care menționează ligamentul încrucișat anterior

Am gasit aici sprijinul necesar pentru recuperare dupa o ruptura de LIA la ⛷: disponibilitate, profesionalism, umor si asa rezultatele au aparut rapid!💪💪💪

Iulia Dusa

Recenzie despre recuperarea după o accidentare

Sesiunile de kineto si-au atins scopul, deja dupa primele vizite in cabinet m-am simtit mult mai bine, mi-am reluat antrenamentele la capacitate maxima, si am si depasit capacitatile anterioare accidentarii.

Autor: Dr. Cosmin Ciocîrlan, kinetoterapeutActualizare editorială: 14 octombrie 2026

Surse

  1. Frobell RB, Roos EM, Roos HP, Ranstam J, Lohmander LS. A randomized trial of treatment for acute anterior cruciate ligament tears. New England Journal of Medicine, 2010;363(4):331–342.
  2. Frobell RB, Roos HP, Roos EM și colab. Treatment for acute anterior cruciate ligament tear: five year outcome of randomised trial. BMJ, 2013;346:f232.
  3. Ardern CL, Taylor NF, Feller JA, Webster KE. Fifty-five per cent return to competitive sport following anterior cruciate ligament reconstruction surgery: an updated systematic review and meta-analysis. British Journal of Sports Medicine, 2014;48(21):1543–1552.
  4. Grindem H, Snyder-Mackler L, Moksnes H, Engebretsen L, Risberg MA. Simple decision rules can reduce reinjury risk by 84% after ACL reconstruction: the Delaware-Oslo ACL cohort study. British Journal of Sports Medicine, 2016;50(13):804–808.
  5. Wiggins AJ, Grandhi RK, Schneider DK și colab. Risk of Secondary Injury in Younger Athletes After Anterior Cruciate Ligament Reconstruction: A Systematic Review and Meta-analysis. American Journal of Sports Medicine, 2016;44(7):1861–1876.
  6. Webster KE, Hewett TE. Meta-analysis of meta-analyses of anterior cruciate ligament injury reduction training programs. Journal of Orthopaedic Research, 2018;36(10):2696–2708.